LU PISCATURI SFORTUNATU

parole e musica di CICCIO BUSACCA canta NINO BUSACCA
 
 
 
E allura amici qua è Ciccu busacca ca vi parla, oggi avi l'onuri di presentarivi un vero cantastorii, vedo che i cantastorii di na lira s'abituaru a fari dischi, ma non sanno mancu dove stanno di casa, il vero cantastorri lo sentirete in una storia che si intitola "Lu piscaturi sfurtunatu" chi è questo cantastorie qualcuno potesse dire: mio fratello Nino Busacca ed ora sentite cantare a Nino Busacca.
Zvvicinati gentili spettaturi e vi veniti a sentiri la storia di lu piscaturi sfurtunatu: è una storia veramenti cummuventi, guardati lu cartilluni che si trova fotografato ni la foderina di lu discu ed ora sentiri pircì c'è di sentiri
Cari amici avvicinati, e faciti attinzioni
mentri un fattu vìascutati ca fa veru imprissioni
oramai mi canusciti portu sempri cosi boni
sunu digni e lu sapiti di la tilivisioni.
Lu cartellu me signuri vi duviti taliari
ca si vidi un piscaturi cu la barca na lu mari
Era un giovani spusatu ca stimava la so famiglia
travagliava a perdisciatu pi so mogli e pi so figlia
Siddi stava na nuttata distaccatu dii lu mari
ci pareva na vera annata nun puteva arripusari.
Ca di nicui scunsulatu na lu mari aviva crisciutu
e diceva mari amatu senza tia fussi pirdutu.

Parrava sulu comu un pazzu pirchì era un lavuraturi
ma la notti sinannava a piscari,
la mezza mattina girava per le strade del paese
e jiva vinnennu pisci, pisci vinneva
Cu li pisci ca vinniva lu guadagnu era abbastanza
la famiglia la tineva tra lu beni e l'eleganza
a lo casa un ci faciva mancari nenti, ma sintiti chi ci successi per essere troppu lavoraturi
Certi donni pi natura nun su mai soddisfatti
ca pi fari chiù figura fannu meu comi a li jatti
Adesso donne n'avemu ni tutti i paisi di lu munnu di chiddi ca nun sunu mai cuntenti
D'accussi fu la mugghieri di lu beddu piscaturi
ca cu pratichi e maneri si circava un cummindaturi
Ora cumincia la tragedia della storia,
signuri vi invitu di guardari a lu quatru numeru dui:
la signura Ciccina non cuntenta di so maritu ora cerca di tradirlu-
guardatila si vidi lu quatru nunmiru dui
E tineva n'aliganza ca pareva una regina (troppu sportiva, troppu eleganti)
e simbrava manza manza pi lu spsu la Ciccina (lu maritu la guardava comu na santa)
Lu pruverbiu mai sbaglia cari amici stati attenti ma li riti prestu ingaglia cu fa cosi indifferenti (tempu passa, ma si sapi tutto ni la vita)
Cunsulatu ati a pinsari ca pisacva di misteri
e li riti fora do mari ci ittavu pi so mugghieri
Sissignori pirchì si dici alu munnu"nenti fari ca nenti si sapi, si ripeti. qualchi pirsuna vosi nfurmari a Cunsulatu D'Ursu di la vita chi stava fannu sua moglie, chi è stata questa persona, una vicina di casa, vi prego di guardare u quatru nummaru tri (guardati sintiti comu si chiama
Cu la vecchia Minasciuri ca ci dissi a Cunsulatu (cosa ci dissi, che cosa?)
to mugghieri ti tradisci cu lu riccu unnamuratu
(brutta notizia, pinsati Cunsulatu comu trimava)
fu accussini ca lu maritu li so riti ci ittau
la Ciccina insemi a Vitu ni la riti li 'ncagghiau.
Quannu foru na li riti li do beddi innammurati
ci gridau "nfami ca siti, fermi stativi abbrazzati"
Di ddu jornu ca Cunsulatu è stato avvertito
a sua maglie non la perdeva più di vista
tutti l'uri tutti li mumenti la survigliava
fina a quannu la truvau insemi cu l'amanti
(comu si vidi ni lu quatru nummaru quattru)
Cunsulatu era priparatu, ma cumincia a trimari
e trimannu trimannu porta la manui in tasca
e tira fora la pistola, (guardatilu a lu quatru numaru quattru)
Ma lu riccu innamuratu (Confido Di Stefano, quello con il cappello)
quannu vista la pistola, incomincia a tremare, ma tremando tremando parla
a lu beddu Cunsulatu dissi senti una parola
Non sparari, non sparari ca ti dugnu la furtuna
senti a mia non m'ammazzari, pagu deci miliuna.
e cu tutti sti dinari godi tu cu to mugghieri
ti distacchi di lu mari e addiventi un cavaleri-
Signuri cavaleri lu vuliva fari divintari
quannu mai Cunsulatu accittava i sordi
Cunsulatu era un omu ca capeva chi significa l'unuri
sintiti chi cìarrispunniu l'omu onestu
Cunsulatu ci dissi Nfami, la sbagghiasti la partita
megghiu soffriri la fami mi fa schifu la to munita
omu vili, tradituri ncasa mia nun vogghiu fangu
ca lu veru e sacru onuri s'ha pagari cu lo sangu
E inutile ca domandavano perdono li dui amanti infami sintiti che cosa ha fatto Cunsulatu da lu quattru numeru quattu vi invito di guardare a lu quatru nunaru cincu
La pèistola scarricau pi so mogli e dd'omu riu, poi so figghia si pigghiau e di cursa si nni iu
Guardate comu si perdi un poviri onu, signuri, a lu quatru nunaru cioncu sparau Cunsulatu contro a so mugghieri e contro l'amanti di so moglie, ma dentro quella stessa stanza c'era corcata la bambina, la figlia di Cunsulatu, la bambina sentendo quei colpi di pistola si sveglia , giuarda nella casa e vede sua mamma che sembrava morta di cento anni, guarda a don Vito Di Dtefano moribondo, la piccilidda comincia a fari grida, aiutu, aiutu fermiti papà, cosa fai , ma quando Cunsulatu vista a so figghia che la voleva veramenti beni, ci rimuddraru tutti l'ossa di la so pirsuna, immagginamu, signori, pensamu che Cunsulatu non ha avuto neanche la forza di teniri quella brutta pistola che aveva in mano, ci casca la pistola, s'avvicinau ni so figghia, si la stringi stritta stritta ni la faccia, si pigghia dda pistola chi c'aviva cascatu nu mumentu prima e si nni nesci di dda casa maliditta comu si vidi a lu quatru numaru cincu. (guardati)
A so figghia l'accumpagna ni sonanna e Cunsulatu
si nni iu nda la campagna, pi non essiri arristatu
l'indumani ci va porta un cuntadinu lu giurnali
e liggiu Ciccina èmorta mentre Vitu è all'ospdali.
A lu quatru numaru sei, si vidi Cunsulatu che leggi lu giornali
Quannu sappi ca don Vitu si dcansau di lu tabutu
s'alluntana di ddu situ senza perdiri un minutu.
E unni di nni iu sintiti unni si nni iu
Riturnau a lu paisi s'infurmau du lu trattatu
e li cosi chiù precisi si pripara cunsulatu aspittau cu pacienza
la junranta e lu minutu pi chiudiri la sintenza e di fattu l'ha chiudutu.
Quannu Vitu si guariu liu spidali lu lassau,
ma sintiti l'omu riu nda la porta a cu travau.
Signori co vo beni quando din Vito Di Stefano è stato guarito
da quella maledetta ferita lascia l'ospedale e si ritira a casa sua.
Ma dietro la porta di casa c'era un amico che ci iva a fari visita
chi era questo amico? guardate che si vede al quatro nunero sette.
C'era un vecchio scanusciutu ca pareva addumanneri,
sembrava un elemosinante
e la mano ci ha stinnuto comu fussi di misteri
(a lu quatru numero setti lu vecchiu domanda l'elemosina)
ma don Vitu amici cari ci risposi na dd'ìistante, itivinni cca davanti.
Signuri risponde male don Vito Di Stefano contro ddu vecchio
Ddu vecchi si mette all'impiede e parla:
Lo sapevo io che non fate elemosina voialtri ricchi ma se mi date l'onuri l'elemosina ve la voglio fare io (signuri da lu quatru numero setti vi invito a guardare lu quatru num,aru otto, sintiti vosa ha fattu ddu vecchiu, guardari a lu quatru numero otto.
Ca lu vecchiu prestu tira di la tasca una pistola, ci sparau e se la fila senza diri na parola.
A lu quatru numero otto guardate comu ci sparau sembra un vecchio ma sutta ddi robi di vecchi ci sta un giuvani a 35 anni era Cinsulatu D'Ursu, quannu s'assicurau ca pi Don Vito Di Stefano non c'era chiù speranza Cunsulato se ne andò
Comu spirdu scumèpariu, di ddu locu di svintura
e abbrazzari si nni ju , la so bedda criatura
a don Vitu lu traseri novamenti na lu spidali
ma lu tempu ci pirderu ca ci fu lu funerali. (comu si vidi a lu quatru numaru novi)
Tanti e tanti paesani quannu morsu lu riccuni lu trattanu comu un cani
ca di vvu fu nfamuni ( a lu quatri numaru novi nun l'accumpagna nessuno a lu coimiteru, sulu so patri e so matri.) di li paesani nessuno ci ha voluto dari l'onuri, sintiti, sintiti pirchì.
Troppu mali avia criatu cu li sporchi soi dinari
ma ci vosi Cunsulatu pi putirlu sdirrignari
(ora sintiti chi fa ddu poviru giuvini)
Cunsulatu lestu lestu si prisenta nta la quistura e racconta
l' omu ostestu lu passatu di svintura
A lu quatru numiru deci si vidi Cunsulatu ca si prisintau cu si stessi pedi
all'ufficio di pubblica Sicurezza, quantu ha terminatu a fari lu dettatu, lu dutturi lu fici accumpagnari nda lu carceri.
Suppurtatu nda na stenza p'aspttari la sentenza
ma la pena si ci avanza pirchì a so figghiuzza penza
Ed ora a lu quatru numiru dudici si vidi Cunsulatu D'Ursu
assittau supra un sgabellu in una stanza del carcere
tuttu pinzurusu pinzava notte e giorno a la sua bambina
e nillu stessu quatru si vidi la piccilidda ca ci veni in visioni,
Cunsulatu rincurdannu a so figlia lu cori si ci spizzava, chianceva lu poviru giuvani, iddu chianceva ma lu tempu si videva passari, passava lu jornu, passavanu li simani, passavanu li misi.
E passanu deci misi, lu picciottu svinturatu,
fu purtatu 'nda l'Assisi, pi viniri giudicatu (ora guardati lu quatru numiru dudici)
E la causa si ci fici a lu beddu Cunsulatu e ddu poviru filici
fu vintìanni cunnannatu
A lu quatru numuri dudici, signuri, quannu lu ministeru ha lettu la sintenza, si condanna Consultau D'Urso, colpevole di due omicidi alla pena di venti anni di carcere.
Tutto il popolo, signuri comincia a parlare fra se stesso: vent'anni di carcere povero figliuolo, ma i magistrati hanno detto basta via portatelo in carcere.
Novamenti fu purtatu dunni primu aviva nisciuto
e chianceva a perdisciatu ca a so figlia aviva vidutu
Ora nilla stessa stanza di prima a lu quatru numiru tridici, Cunsulatu si siedi e scrivi tutto pin zurusu
E diceva figghia mia, tu patruzzu è troppu stancu
sti paroli lassu a tia ca su scritti cu lu sangu (sintiti cosa scriveva)
Carmelina fatti ranni e poi leggi sti paroli
ca su scrittu cu l'affanni addittati di stu cori
Figghia figghiuzza amata travagghiai tutta la vita
e to matri da donna ingrata ti lassau na gra firita
Iu ti lassu la casuzza cu la barca sfurtunata
lassu ditta a to nannuzza iri a bona strada
lu pinzeri di un padri verso la propria figghiola
Dopu scrittu ddu bigliettu zoccu fici a sintiri
si lu misi ni lu pettu e studia pi muriri
Dopu che termino di scrivere Cuinsulatu, il biglietto se lo mette nel suo petto, studiava comu putiorisi livari da questu munnu, studiava
Studiannu di cuntinuu, si truvava al terzo piano, e nell'aria lu mischinu si ittau di un passamanu, (mentre si lu purtavanu pinzava all'autri carzarati a pigghiari un pocu d'aria, Cunsulatu si ittau di un passamanu di tri piani d'altizza, comu si vidi a lu quatru numiru quattordici. la guardia si pensava che voleva scappare e senza che ci pensava più di una volta spara contro aCunsulatu D'Ursu, un solo colpo, signuri, dda pallottola l'ha colpito nel fianco, lu poviru Cunsulatu è stato bucato di qua e di la, non appena arriva 'nterra, si pò immaginari comu arrivau Cunsulatu D'Ursu
E lu beddu piscaturi, terminau li so vent'anni
cu tanticchia di duluri si scurdau tutti l'affanni
pirchì morsi lu mischimu non appena arruvau nterra e lu barbiru distinu terminau di farci guerra
Iddu muriu e arrifriscau prichì si luau di li peni di stu munnu, ma chiddi ca arristaru ni lo focu vivo che ardi , la piccilidda a figlia di Cunsulatu
La nnuccenti cu duluri ci va porta ad ogni tantu
la lumina e qualchi sciura na li beddu campusantu (comu si vidi a lu quatru numeru quattordici, la bambina tutti i giorni va nel cimitero a portare i fiori nella tomba di suo papà, memtre è nel cimitero porta anchi qualchi fiori nella tomba di sua mamma,
guardatila la bambina, l'ultimo quatru del tilone.
Ora fazzu la morali, tutti pari sdtati attenti
ca li peni chiù murtali li lassamu a li nnuccenti
e vi dicu a tutti pari stati attenti o me signuri ca li beni e li dinari nenti sunu in frunti l'onuri
ah perchè non è vero cosa sunu li sordi, li sordi nun si nenti
Ora amici ca ascutatu na stu punti arricugghiuti
di Busacca vi purtati comu un frati li saluti
Vi lu dicu di cuntinuu scrivi Cicciu e canta Ninu