SPUNSALIZZIU DI SANGU

CICCIO BUSACCA
 
 
 
E allura, comu viditi amici è arrivatu Cicciu Busacca
pi farivi sintiri spuzalizziu di sangu
o megliu diri la storia di dui poviri cuntadini 
(guardari lu cartelluni ca si trova fotografato ni la foderina del disco. 
e sentiri picchi c'è di sentiri
'Nta la cuntrada di li centu spini
intra na masseria china di beni, ci stava Don Carmelu Carlentini, ca mischineddu visti da un di veni
pirchì la mogli so chiamata Gina,
morsi a lu quarantottu cu na mina.
E Carmelu arristau 'nda la rovina un figghiu
di deci anni appena appena.
La curpa l'avi la guerra assassina, ca lassa 'nda lu munnu focu e pena
ma Don Carmelu, poviru infilici, fu cunfurtatu di diversi amici.
(Guardari signori il primo quadro
quannu si vidi Carmelu, la moglie e il bambino.
La moglie muore al secondo quadro, Carmelu si vitti circundatu di l'amici, ma lu nchiù cunfortu l'ebbi da Luigi ca ci diceva cu paroli duci:
pacienza ata a fari comu fici nostru Signoru ca purtau la cruci. Cu ddi cunfortu e ddi boni consigli s'affratellanu tutti dui i famigli.
Lassamu a iddi e pigghiamu a li figghi ca ievanu criscennu comu quagghi iucannu
Si facivunu li mizzigghi tra l'erba, sciuri e sutta e sutta li ramagghi (sutta li rami di l'alberi, sintiti amici,
iucannu tra li rami e tra li sciuri, 'ntra li so cori ci sbucciau l'amuri
Carmelu e Luigi, signuri, abitavinu nella stessa masseria, così li bambini giucavanu tutti i jorni comu si vidi a lu terzu quadru
gioca oggi gioca dumani, si dici, l'avvicinamentu fa l'amuri; incominciaru a sentiti l'amuri, nov'anni aviva Stidda e deci anni Turi
quannu li cori 'ntisiru trimari cu frasi beddi e
cu paroli puri lu giuramentu vosiru pristari
(a lu terzu quatru giuranu amici)
lu giuramentu ca ddi cori amati,
ristassiru pi sempri 'ncatenati.
Due bambini eranu, signori, hannu giuratu ca quannu fussiru granni si dovissiru spusari, dovessiru essiri maritati. Passavunu accussì jorni e nuttati e s ficirnu granni li do ziti.
Li genitori di li fidanzati furunu cuntentui a vidirli uniti, ma sennu granni Turi fu chiamatu
di lu guvernu a fari lu surdatu.
Sissignori, chistu signori succedi: tutti l'omini avemu lu duviri di serviri la Patria, Turi arriva a vint'anni e lu guvernu lu chiama surdatu, ma Turi sennu troppu innamuratu luntanu si sinteva strabbilutu pinsava a Stidda
quannu a lu so latu, carizzi ci faciva ogni minutu,
ma poi Turiddu assai si scuraggiau
quannu l'amuri so lu bbannunau.
(Guardari signuri a lu quatru numeru quattru) prima che Turi parti pi surdatu la ragazza giura e giura l'eternu amuri e Turi nun faceva attru, surdatu, pinsari allu giuramentu, non è stato questo signori non è stato esattu lu giramentu, non è stato sincero.
Ora Stidda si lu dimenticau, Stidda pi li dinari si canciau, pi comu fici Giuda contru Diu
ddu giuramentu sacru
si scurdau, senza rimorsi a Turi lu tradiu, si fici zita cu nun lu sapia, patruni di gra granni massaria.
Era veramenti bedda Stidda, eh!! si chiamava Stidda e era una vera stidda, mentri Turi era surdatu, lu patruni di la massaria fu curpitu di li biddizzi di Stidda e si fa fidanzatu cu Stidda e Stidda accetta senza pinzari lu giuramentu ca aviva fattu a Turiddu così ha fattu la chiù grandi bestilità, idda era zita gudia e Don Carmelu mischinu suffria e di lu cori so persi la gioia e pigghia una
pisanti malatia, culpa di lu distinu 'nfami e boia, e quannu Tuti vinni cungidatu
a so patruzzu lu truvò 'ggravatu.
(Signuri a lu nummaru cincu si vidi Turi che pensa a Stidda, alu numaru sei Turi ritorna di surdatu e grova a so patri malatu, bravi malatu. Era suliddu 'nda un letti jttatu, Turi trasennu resta sbalurdutu, ma poi ci dissi:
Patri, patri amatu, ca c'è to figghiu pi dariti aiutu, lu patri lu guardau senza parlau e ci spuntaru dui lacrimi amari.
(A lu quatru numaru sei, amici, quannu Turi torna d surdatu, trova la campagna diserta, tutti eranu 'nda lu matrimoniu di Stidda, Stidda quel giorno si duveva sposare, lu pinsati, non appena ddu figliu pigghia lu patri nda li vrazza, lo stringi forti forti: Non avere paura, patri ormai, c'è to figghiu, to figghiu ti duna aiutu, non avere paura, patri, lu figghiu si stringi lu patri, ma lu patri, signuri, ha solo la conoscenza, conosce che è il fifglio, ma non ha la forza di parlare, incomincia a chianciri, a lacrimari, 'nda ddu stissu mumentu, amici cari, mentri Carmelu stava pi muriri,
Stidda si stava jennu a maritari e pinsava felice l'avveniri, mentri Turiddu ammenzu dda tempesta morsi so patri e lu vistiu a festa, signori, lu patri mori mentri Turi lu abbraccia, ma non appena lu patri spirau, Turiddu apri la vecchia cascia lu vistitu, lu vistitu di quannu so patri s'aveva sposato, lu vesti a festa e si sinteva lu 'nfernu 'nda la testa e dissi Stidda mia cara ti costa
donna malvagia, donna sdisonesta, Tuti ti veni a duna la risposta, la risposta ca resta pi memoria, quannu la cantastoria fa la storia.
Così signori lascia so patri curcatu ni la massaria abbannunata da tutti, tutti si truvavanu a paisi ed anche lui parte per il paisi, ancora vistutu di surdatu s'avvicina a lu paisi e dici malafimmina, ma oggi ti fazzu pagari e ti fazzu ricurdari lu giuramentu che m'hai fattu quannu eravamu ancora dui bambini, tannu mi fermu quannu fazzu cantari tutti i cantastorii del mondo così comi vidti Turi arriva 'nda lu matrimonio, nda liu spunsaliziu, tutti lo vidinu entrari, Ssa benedica a tutti, signori bongiorno, tutti accogliunu a Turiddu e Turi si prisenta (comu si vidi a lu quatru nummaru setti). C'era l'orchestra, c'eranu li sunaturi, si èpirmittiti datu che oggi è fresta vogliu fari l'auguri a la sposina ed ora sintiti signuri la canzuna che Ccanta Turi pi l'auguri di la sposina.
Stidduzza, stidduzza turnau Salvaturi e ti fa l'auguri di filicità, Stidduzza, Stidduzza, stidduzza turnau Salvaturi e ti fa l'auguri di filicità, ma ti fa l'auguri di filicità, ed oras'avvicina a lu spusinu, sempri cantannu
Vuscenza spusinu pirmissu mìha dari di fari abballari la spusa cu me, di fari abballari la spusa cu me
.(Nessuno, signori, ci poteva negare un ballo con la sposa, tutti si alzanu, guardanu a Turi, e Turi s'avvicina alla spusina, lu spusinu ci ha datu lu pirmissu di ballari e lu ballo incomincia
pi Stidda e Turi, e li invitati stavanu a guardari, Turi ci dissi a Stidda, amuri amuri, si labbra duci nuddu l'ha vasari, cussi dicennu un cuteddu
pigghhiau e abballannu abballanu la scannau.
(A lu quattru mumaru ottu poi iddu lu stessu cuteddu lu puntau 'ndalu so cori e nfunnu lu trasiu,
ddu velu biancu russu addivintau e nsemi a Stidda Turi iddu muriu e cu la morti di sti debbituri fici lala fini stu fattu d'amuri e cu la morti di sti debbituri fici lala fini stu fattu d'amuri.