MESSINA FABIO

 

POESIE

 

NA VITA CCA LAPA

 



legge Nicolò La Perna

NA VITA CCÂ LAPA
Fabio Messina

Camina a passu lentu 'nta la strata,
nica criatura ccu tri roti,
runziannu peri peri 'nta jurnata,
fa scrusciu e va e veni tanti voti.

Nu jornu và carriannu rina 'i mari,
n’autru ligna bona r’abbruciari,
certi voti ri bomboli si inchi,
autri ri muluna finu ê cianchi.

Ferma nta n’agnuni e carica ri frutta,
diventa bancu veru ri putìa,
furriannu 'ppe vaneddi supra e sutta,
sustèni la vanniata ppi la via.

Na notti si la rubba un sonnu 'i picciriddu,
n’autra u disìu forti ri nu spiddu,
certi voti a Luna si carrìa,
autri, versi e canti 'i milutìa.

Oggi, parata ri gran festa,
è china 'i paramenti rê peri finu â testa,
na “sposa” presciaròla si ci assetta
mentri u “re” va sistimannu l’urtima gabbietta.

 UNA VITA COLL'APE

(motocarro Ape)

Cammina a passo lento nella strada,
piccola creatura con tre ruote,
fa un particolare ronzio girando nella giornata,
fa rumore e va e viene tante volte.

Un giorno va caricando sabbia di mare,
un'altro legna buona da ardere,
certe volte di bombole di gas si riempie
altre volte è stracarica di meloni.

Ferma in un angolo e carica di frutta,
diventa bancone vero di bottega,
girando per stradine sopra e sotto,
sostiene il venditore di strada.

Una notte se la ruba un sogno di un bambino,
un'altra un forte desiderio di uno spirito,
certe vole la Luna si porta,
altre volte, versi e canti di melodia.

Oggi, vestita di gran festa,
è piena di paramenti dai piedi fino alla testa,
una "sposa" frettolosa si ci siede sopra
mentre il "re" va sistemando l'ultima gabbietta.